O dragoste domestică, meee-reu surprinzătoare

"Capra sau cine-i Sylvia" pusă în scenă la Teatrul Act răscoleşte toate resursele de toleranţă umană. Nu este o piesă pe care o poate vedea oricine pentru că sunt persoane care nu înţeleg şi nu acceptă diversitatea sub toate formele sale, inclusiv sexuală.

Fiecare om din preajma noastră are un secret. Nu este nimic neobişnuit în a încerca, din când in când, să-ţi deschizi sufletul în faţa cuiva care CREZI că te va înţelege. În societăţile dezvoltate, acolo unde "epoca emoţiilor de gheaţă" a debutat cu mult timp în urmă, şi spre deosebire de România, ţară în care oamenii îşi mărturisesc nestingheriţi problemele matrimoniale în metrou sau îşi expun cu amănunte istoricul medical în tramvai, lumea apelează la specialişti, la psihoterapeuţi. Dincolo de confidenţialitate, aceştia îţi asigură şi un sfat competent.

Şi acolo, şi aici, există însă cercul de prieteni - tot mic în diametru, e adevărat - sau familia. Este aşa numitul grup de suport, la care putem apela fără programare, dar de la care nu putem aştepta un sfat cu un indice calitativ ridicat.


Martin (Marcel Iureş) este un arhitect de succes, un om rasat, tolerant şi cu mult bun simţ. Tocmai a împlinit 50 de ani şi a fost laureat cu un trofeu important. Moment de sărbătoare pentru oricine, dar nu pentru el. Are ceva pe suflet, iar frământarea îi abate gândurile de la indiferent ce discuţie, chiar şi una domestică. Pare că uită tot, zice că se teme să nu aibă Alzheimer, dar este în fapt copilul care-a spart un vas scump şi nu ştie ce-o să zică mama.

Cum să-i spună soţiei c-o înşeală? Şi mai ales cu cine? Cine-i Sylvia? Îi aruncă o vorbă, dar ea pluteşte fără ţintă în aer. Nevasta Stevie (Emilia Dobrin) îşi lasă soţul să decidă momentul în care i se va destăinui. Adoptă strategia obişnuită, doar este mama unui băiat de 19 ani, Billy (Marius Damian), homosexual. Nasul îi spune ceva, dar este mai important acum să-şi pregătească omul drag pentru interviul programat deja cu Ross (Constantin Drăgănescu), prieten de 40 de ani cu Martin.

Secretul divulgat lui Ross se-ntoarce în casa lui Martin sub forma unei epistole în care-i aşternută intenţia de facere de bine. Urmează consiliul de familie, crizele - normale de altfel -, reproşurile, incapacitatea de a procesa închipuirile ce trec prin mintea soţiei şi a fiului. Câţi oameni din lumea ar accepta zoofilia? Pentru că Sylvia este o capră. Capra de care s-a-ndrăgostit Martin.

Iureş joacă din nou excelent. Deşi răpus emoţional, nu-şi iese din pepeni şi vorbeşte despre iubirea sa cu pasiune, cu tandreţe şi continuă să fie politicos cu toţi cei se răzvrătesc împotriva sa şi-i aruncă vorbe grele. Drăgănescu are momente când este penibil, în timp ce tânărul Damian ne-a lăsat cu gura căscată. Furia era însoţită de un tremur extrem de natural pentru cei ce trec printr-o criză. Grimasele nu erau forţate şi exprimau tonele de emoţii ce-i treceau prin dermă.