www.hailateatru.ro

www.hailateatru.ro
Toate materialele de pe acest blog, plus multe altele, noi, pot fi gasite acum pe www.hailateatru.ro

luni, 31 martie 2008

Exerciţiu de imaginaţie

Mi-am petrecut seara de duminică la Teatrul Mic, vizionând avanpremiera piesei "Hamelin". Nu mai fusesem de mulţi ani la acest teatru, deşi îmi dorisem foarte mult. Am crescut cu actorii săi şi cu piesele jucate pe cele două scene din Constantin Mille şi din Piaţa Rosetti sau găzduite uneori de Teatrul de vară din Parcul Herăstrău. Reîntâlnirea a fost una plăcută, deşi nu foarte uşoară, pentru că Hamelin este o piesă ce face din plin apel la imaginaţia spectatorului.

fotografie preluată de pe site-ul Teatrului Mic

Am intrat în sală, ne-am ocupat locurile şi l-am observat pe scenă pe Gheorghe Visu. Ne aştepta. Stătea cu spatele la public şi fuma. M-am mirat puţin, pentru că de obicei actorii intră-n scenă după spectatori. Acum, însă, noi am fost cei care-am intrat în rol, pentru că publicul face parte din distribuţie. Noi, cei din sală, suntem mereu parteneri de conversaţie. Acotador (Marius Cordoş) ne explică ce se întâmplă, ne oferă detaliile pe care nu le observăm - pentru că Hamelin este o piesă fără decoruri şi fără costume, acestea căzând în sarcina spectatorului. Aş spune că este o piesă pentru teatrul radiofonic şi sunt momente în care simţi nevoia să închizi ochii pentru a asculta. Este chiar mai uşor să urmareşti piesa în felul acesta.

Hamelin este un oraş frumos şi liniştit care a fost invadat de şobolani. El revine permanent în memoria judecătorului care aminteşte la nesfârşit de "Povestea fluieraşului din Hamelin", istorisită în copilărie de tatăl său. Relaţia dintre copil şi tată este analizată din multe unghiuri - primul amintit deja, urmat apoi de relaţia dintre Montero (Gheorghe Visu) şi propriul fiu şi apoi de cea dintre Paco (Ovidiu Niculescu) şi Josemari (Dorin Andone).

Şobolanii care invadează oraşul vin acolo cu intenţii bune, aşa cum a făcut şi Kurt Treptow. Au grijă de copiii sărmani, le cumpără cele trebuincioase, mai dau câte-un ban la părinţi, pe scurt - ajută. Fireşte, au şi "interese", doar că acestea trebuie probate. Iar judecătorul Montero (Gheorghe Visu) trebuie să lase la o parte propriile sentimente, propriile prejudecăţi: "
Eu n-am dat sentinţa. Eu vreau să vă ascult. Eu nu caut o poveste de senzaţie. Caut adevărul. Sursa răului, asta mă interesează."

Presa s-a transformat deja în acuzator, ba chiar a dat sentinţa şi evident acordă spaţii largi subiectului. La început. Pe măsură ce trece timpul, însă... - recunoaşteţi tiparul? Rezolvarea cazului cade, aşadar, în sarcina autorităţilor, iar acestea trebuie să coopereze. Psihopedagogul (Mihaela Rădescu) smulge copilul din braţele familiei pentru că, nu-i aşa, o face spre binele lui. Josemari (Dorin Andone), are însă nevoie de părinţi şi atunci când este vizitat de mama sa, întreabă obsedant: "Dar tata de ce nu vine?" Cum să-i explici copilului ce i se întâmplă, cum să-i dai nişte detalii care sunt greu de digerat pentru tine, om matur? Şi cum să faci acest lucru renunţând la ură, la revoltă?

Revoltă care îl cuprinde inclusiv pe psiholog, acea persoană care prin definiţie trebuie să se detaşeze şi care trebuie să acorde asistenţă tuturor, mai ales copilului. Doar că psihologul se transformă el însuşi în acuzator. Ţipă la Josemari şi, în încercarea de a-l face să mărturisească abuzurile la care-a fost supus, sfârşeşte prin a prelua din caracteristicile unui procuror.

Sursa răului este, până la urmă, arestată. Cortina cade şi ieşi din sală. În foaier te aşteaptă, însă, şobolanii. S-a încheiat, oare, Hamelin?!

12 comentarii:

Anonim spunea...

am constat ca este in programul pus de tine pe blog...si mi-a atras atentia, titlul...fara sa stiu nimic despre piesa. am citit randurile scrise de tine si cred ca am sa ii dau curs. multumesc.

hai la teatru spunea...

te astept sa comentezi si dupa ce ai vazut piesa.

R spunea...

Da...in sfarsit un blog dedicat teatrului sau, ma rog, cronicilor. Poate or mai fi, dar e prima oara cand un "search" pe google ma aduce pe un astfel de blog.
Am scris si eu despre cateva din spectacolele pe care le-am vazut recent...am navigat un pic si am observat faptul ca unele nu sunt in lista ta. Poate dai o raita si prin ograda mea si te convingi ca unele chiar merita.
Felicitari pentru initiativa! :)

hai la teatru spunea...

ramona, mai sunt oameni care scriu despre teatru. ii gasesti la sectiunea "ocupati cu teatrul romanesc".

eu, una, nu mi-am propus sa vad tot ce se joaca prin oras. teatrul este un mod de petrecere a timpului liber, iar blog-ul o extensie a ceea ce-mi ramane ca timp.

multumesc pentru aprecieri si spor la vizionat. s-a deschis un top al celor care-au vazut cele mai multe piese in ultimii doi ani. candidezi? :-)))

Anonim spunea...

deci "hai la teatru", cate piese ai vazut in ultimii doi ani...?

Eu inca ma mai gandesc, incerc sa mi le amintesc pe titluri (eu am ajuns pe la 90)...daca nu stii exact ...nu aprecia.

R spunea...

n-am zis ca nu sunt, doar ca n-am dat de ei de la un simplu search...voi intra pe sectiunea indicata, ms.

:))
e pe bune faza cu topul?
daca da, voi face un exercitiu de memorie sa aflu un numar aproximativ de piese la care am fost de acum doi ani pana in prezent. apoi voi intra pe siteul pe care si ceilalti si-au numarat...piesele ca sa imi fac o idee despre ierarhia din acest nou "sport". :P

O seara placuta! :)

hai la teatru spunea...

ramona, e atat de pe bune incat deja caut un teatru sa ofere invitatii castigatorilor. doar ca, data fiind seriozitatea acestui concurs, afirmatia trebuie documentata (invitatii, cotoare de bilete, cronici, comentarii pe bloguri etc). burta nu este luata in calcul :-)))

exista oameni care fac colectie de bilete ale spectacolelor pe care le-au vazut. chiar cunosc o astfel de persoana. asa ca spor la cautat dovezi sau la mers la teatru. dupa cum vezi, ai un contracandidat redutabil.

Anonim spunea...

"hai la teatru" are o pozitie foarte a la maitresse...deducem ca ea a vazut mai multe piese.
Pastram si eu biletele de la piese...le tineam intr-o Biblie(din absoluta intamplare). Nu-s pios.

Astia care lucreaza in teatru li se scade nr pieselor cu cel putin 16%, pentru ca sunt la categoria grea...si trebuie platit impozitul "pe venit" al persoanei fizice.

hai la teatru spunea...

lucian, eu nu intru in calcul. daca tot m-am pus pe facut blog, macar s-o fac cum trebuie. ar fi nedrept sa concurez cu mine insami. si-asa o fac in fiecare zi.

oricum, stai linistit, nu lucrez in teatru. asa ca spor si tie.

R spunea...

eu n-am aruncat niciun bilet de la spectacolele la care am fost. :P
mi se pare foarte frumos sa ramai si cu ceva palpabil dupa o experienta de acest gen.

off topic: la loc de cinste e biletu' de la "Sambata , duminica, luni" pe care scria "R1, loc 5"(sector B, parca)...loc care nu exista.

dar...sa inteleg ca tu faci demersurile pentru acest concurs. ma intreb: un om care castiga, fiind un obisnuit al salilor de teatru, este motivat de niste invitatii (in locul carora, presupun, isi poate cumpara si el oricand)?
mi-ar placea sa stiu cam ce scop are, in viziune ta, concursul. :)

hai la teatru spunea...

ramona, nu este propriu zis un concurs, ci un top. iar daca putem oferi ceva celor ce-si petrec timpul intr-o sala de spectacol, pe banii lor, nu vad de ce n-ar fi rasplatiti cumva.

am primit mesaje de la persoane care-si doresc sa ajunga la piese, dar nu gasesc bilete (vezi Ma tot duc, Moartea unui comis, Creatorul de teatru etc). o invitatie le-ar putea facilita accesul.

si-apoi, daca poti sa daruiesti ceva fara sa ceri nimic in schimb, merita efortul. iar lucrurile par sa se miste in directia dorita. o sa vezi maine.

R spunea...

ok, am inteles ideea. :)

hmmm...azi e maine... :D