Scuzele sau iertarea tind să dispară din vocabularul orăşanului încercat de stres. Tocmai de aceea, piesa "Sorry" de la Bulandra e ruptă, parcă, de normal. Este atât de frumoasă, de liniştită, de bine interpretată încât mai că te ia somnul. Umorul bine plasat printre replici te ţine treaz şi-ţi aminteşte că hazul de necaz este o formă rudimentară de psihoterapie.
Este un spectacol în care nu se ţipă, nu se înjură, iar personajele nu se dezbracă, deşi undeva se distinge parcă tentaţia de-a o face.
Totul inspiră dragoste. O iubire care are un preţ, mai ales că ea s-a născut şi ar putea fi înmormântată în Rusia. Preţul, însă, nu are ca unitate de măsură banii, ce par să nu-i lipsească lui Iuri (Ion Caramitru). Dar ei, banii, indiferent de culoarea şi volumul lor, n-o impresionează pe Inna (Mariana Minuţ). Cu ei poţi cumpără un certificat de deces, poţi capta atenţia şi favorurile corupţilor-săraci, dar în niciun caz nu-ţi permit accesul la fericire.
duminică, 3 februarie 2008
Sorry sau ce nu pot cumpăra banii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Mi s-a parut o piesa pt un anume public...cel de la 40 de ani in sus, cu o anume cultura teatrala si mai ales istorica.Nu toti au inteles conditia evreului in acest film si au plecat decat cu intelesul replicilor de moment.Cred ca e o piesa care trebuie revazuta special pt a intelege fiecare traire a ersonajului.Chiar au jucat foarte bine...mie sincer mi-a placut ideea si mai ales regia.
Trimiteți un comentariu